Furat de somnu-i viclean, baiatul nostru, lucid ca un bizon de preerie impuscat, a avut avut norocul de un cadru de nadejde din politia patriei care s-a indurat sa-i curme somnul si sa-l anunte politicos ca trebuie sa coboare deoarece ajunsese la destinatie!
Asa-i ca nu ne-ati crezut pana acum?! Bine, atunci vizionati fotografiile 2 si 3, ca sa vedem pe urma ce aveti de comentat!

Daca v-ati prins insa ca realitatea nu e la fel, precum mostra de gargara portocalie pe care v-am oferit-o (na: adica diferenta din laptele si mierea campaniei electorale si deznadejdea de dupa alegeri) tinem sa va povestim si adevarul...

Inca din Gara Pascani s-a urcat in trenul de Iasi un betiv nenorocit, imputit si pisat pe el, ce pe deasupra mai si raspundea obraznic la numele de “nea Costica”, si care a intregit mirosul de cacat putrezit ce venea de la un wc parca bombardat de taranoii manelisti, ce drept supliment il si indreptasera cu “chicioarele”!

Si ca sa ne faca noua, celorlalti pasageri calatoria si mai de vis (- a - vis!), nea Costica intreba isteric la fiecare 2-3 secunde pe cine nimerea sa-i fie (si sa-i reziste) prin apropiere: “Aista-i Iasu”?!

Nimic nu l-a potolit pe “nea Costica” pana in apropiere de Tg. Frumos, nici macar asigurarile candide ale unor domnisoare dragute si totodata oripilate de mirosul de jeg din tren, nici macar amenintarile cu bataia ale unor calatori mai morocanosi, stresatzi total de icnetele si vaierele betivului!

Norocul nostru a fost ca prin apropiere de Tg. Frumos, pe nea Costica l-a izbit pe langa somnul verisor cu coma alcolica si ...sticla de tarie marca “saniutza de pufoaica”, pe care sugativa plimbareazta tocmai o terminase, inainte de urcarea in tren.

Aterizatul pe podeaua vagonului a fost instantanee si concomitenta cu evacuarea a noi mirosuri pestilentiale, probabil rezultate din relaxarea organismului schilodit de alcoolism.

Norocul nostru (vai ce pleasca pe capul meu) a fost ca unul din cei 4-5 politzai care se refugiasera pe holul dintre vagoane s-a sesizat de faptul ca l-am fotografiat pe animalul cu fata umana, si si-a luat inima in dinti si l-a trezit din betie pe cersatorul de informatii l-a luat si l-a dus de n-a mai venit inapoi, ca altfel nu mai supravietzuiam niciunul dintre noi, drept pentru care ii si multumim si pe aceasta cale bravului organ.

Cam aceasta este placerea unei calatorii cu trenul CFR, sub conducerea inteleapta a celui mai competent ministru pe care l-au avut transporturile, bineinteles dupa competentul de Basescu, la inceput de secol XXI, si intr-o tara care se pretinde civilizata.

Nu mai ramane decat ca, atunci cand Basescu termina cu Berceanu (rafuiala politica), si, Bercovici termina cu CFR-ul, de privatizat (adica furat) si de restructurat (adica de distrus), ca trenurile si transporturile sa-i fie pasate minunatei si competentei ministrese (nn: cuvant obtinut prin imbinarea placuta a profesiunilor de metresa si sinistra) Lenutza Cocos, care, cu dexteritatea-i cunoscuta, sa le umple de “turisti”, daca nu cumva a mai lasat vreo cativa prin vagon nea Costica (vizitatori ce se vor inmulti ca si portocalii la ciolan!) cu precizarea, ca, nu dorim din aia ...latzi! Turisti...

Cornelia Mutti