Pe aceasta cale, incercam sa restabilim adevarul istoric, nu Grigorie Craciunescu a fost primul “paveleator” al orasului Pascani, asa cum eronat biografii sai incearca sa impuna acum, material numai bun pentru o viitoare si eventuala monografie a orasului, ci chiar tatucul actualului primar si farul sau calauzitor, deputatul Neculai Ratoi.

Acesta, chiar pe finalul carierei sale de primar etern al orasului Pascani, mai exact in data de 19.07.2007 a scos la licitatie achizitionarea a 4000 mp de pavele vibropresate, cerinta fiind ca jumatate, adica 2000 mp sa fie de culoare rosie, iar cealalta jumatate, tot 2000 mp, sa fie de culoare gri.

Nu stim (deocamdata) cine a castigat licitatia, dar mai ales ce s-a facut cu atata puhoi de pavele, dar vom cerceta, cert este ca nici pana in ziua de azi acestea nu au fost vazute prin oras in afara celor vreo 10-20 mp care au fost aplicate pe esplanada marzeasca, o alta nerealizare a primarului Neculai Ratoi, dar de unde s-au furat banii de investitii de vreo trei ori!

Daca va ganditi bine, pavelele trebuie sa fi ajuns (daca au fost achizitionate vreodata si nu a fost decat o smenuiala pe hartie) pe la villele tovilor fosti primar si viceprimar, care pana la o data anume aveau pe jos (in curte) mozaic venetian ca pe esplanada. Vom mai aprofunda subiectul si sigur vom reveni cu noi amanunte!

Craciunescu si Ratoi se bat si in arteziene!

Rivalitatea pe fata, dar doar de ochii prostilor intre cei doi se duce si pe taramul de basm al fantanilor arteziene, de care ca un facut pascanenii se pare ca nu pot sa aiba parte.

Facem aici o paranteza si spunem aici ca daca Craciunescu era si in realitate in dusmanie cu Ratoi, asa cum face spume din gura pe la televiziune, il facea pe fostul primar pana acum cu vreo 100-200 de dosare penale, numai exemplu de mai sus fiind o dovada in acest sens.

Revenind la arteziene, daca la “fantana lui Ratzoi” n-a curs niciodata mai mult decat praf, tasnitoarea lui Craciunescu a mers bine vreo doua-trei zile si anume cu prilejul vizitei ambasadorului Elvetiei in Romania, dupa care, constatandu-se ca arteziana este un adevarat pericol public, deoarece electrocuta pe toti cei care aveau lipsa de inspiratie sa se apropie de ea, a fost inchisa brusc si inevitabil (spunem noi) pentru totdeauna.

Daca pe “fantana lui Ratoi” stim cu siguranta ca acesta a alocat (in buget) aproape in fiecare an al mandatelor sale, in jur de 300 de milioane de lei vechi, pe “tasnitoarea lui Craciunescu” dat fiind secretul cu care acesta ascunde cheltuirea banilor publici, nu vom sti niciodata.

Cu realizari si cu nerealizari una peste alta, consideram ca se poate pune semnul echivalent intre valoare politica sau omeneasca a celor doi primari, amandoi fiind mai mult interesati de "papatul" banului public, decat ca oamenii care i-au votat sa traiasca intr-un oras civilizat si curat!

Vlad Antonescu